Aproximativ 1 din 7 oameni suferă de migrene la nivel global, iar în România se estimează că peste 2 milioane de persoane se confruntă cu această afecțiune. Cu toate acestea, migrenele sunt adesea minimizate sau confundate cu o simplă durere de cap. În realitate, migrena este o afecțiune neurologică complexă, care poate dura zile întregi și poate face imposibile cele mai simple activități zilnice.
Înțelegerea cauzelor, a simptomelor și a opțiunilor de tratament este primul pas către o viață mai bună cu această afecțiune.
Ce este o migrenă?
Migrena reprezintă o afecțiune neurologică caracterizată de episoade recurente de durere de cap intensă, de obicei pulsatilă, localizată frecvent pe o singură parte a capului. Spre deosebire de o durere de cap obișnuită, migrena vine adesea însoțită de simptome neurologice: greață, sensibilitate extremă la lumină și zgomot, tulburări de vedere și poate dura între câteva ore și trei zile.
Între episoade, persoana se poate simți complet bine. Tocmai această alternanță face migrena atât de perturbatoare: nu știi niciodată când urmează o criză.
Tipuri de migrene
Există mai multe tipuri de migrene, cele mai frecvente fiind migrena fără aură, migrena cu aură și migrena cronică.
Migrena fără aură este cea mai comună și se manifestă prin durere de cap intensă, fără simptome premergătoare. Multe persoane nu știu că suferă de migrenă tocmai pentru că nu asociază durerea cu o afecțiune neurologică.
Migrena cu aură este însoțită de simptome neurologice temporare care apar cu 20-60 de minute înaintea durerii, cum ar fi: tulburări de vedere (lumini, pete, linii zig-zag), amorțeală sau furnicături, dificultăți de vorbire. Aura dispare de obicei înainte sau odată cu instalarea durerii.
Migrena cronică se caracterizează prin dureri de cap frecvente (peste 15 zile pe lună), timp de minim 3 luni, afectând semnificativ calitatea vieții. Necesită un plan de tratament pe termen lung, stabilit împreună cu medicul neurolog.
Fazele unei crize de migrenă
Mulți oameni nu știu că o criză de migrenă nu înseamnă doar durere de cap. Ea se desfășoară în până la patru faze distincte:
Prodromul apare cu câteva ore sau chiar zile înainte de durere și poate include schimbări de dispoziție, poftă de mâncare, rigiditate a gâtului sau oboseală inexplicabilă. Recunoașterea acestei faze poate ajuta la intervenția timpurie cu medicație.
Aura (prezentă doar la migrena cu aură) constă în simptome neurologice temporare, precum tulburări vizuale, amorțeală, dificultăți de vorbire, care durează între 20 și 60 de minute.
Atacul propriu-zis este faza dureroasă, cu durere pulsatilă, sensibilitate la lumină și zgomot, greață și vărsături. Poate dura între 4 și 72 de ore.
Postdromul este faza de recuperare, adesea ignorată, în care persoana se simte epuizată, confuză sau sensibilă chiar și după ce durerea a trecut. Poate dura câteva ore sau o zi întreagă.
Cauzele și factorii de risc
Cauza exactă a migrenelor nu este complet elucidată, dar cercetările sugerează că sunt implicate modificări ale activității cerebrale și ale substanțelor chimice din creier, în special serotonina. Există și o componentă genetică puternică: dacă unul dintre părinți suferă de migrene, riscul de a dezvolta și tu această afecțiune este semnificativ mai mare.
Dincolo de predispoziția genetică, migrenele sunt adesea declanșate de factori externi sau interni:
- Stresul și oboseala reprezintă cel mai frecvent factor declanșator raportat
- Tulburările de somn, atât somnul insuficient, cât și excesul de somn pot provoca o criză
- Anumite alimente și băuturi: ciocolata, brânzeturile maturate, alcoolul (în special vinul roșu), cofeina în exces sau renunțarea bruscă la cafea
- Schimbările hormonale: fluctuațiile de estrogen explică de ce migrenele sunt de trei ori mai frecvente la femei decât la bărbați, și de ce se intensifică în preajma menstruației
- Stimulii senzoriali: lumina puternică, ecranele, zgomotele intense sau mirosurile puternice
- Deshidratarea: chiar și o hidratare ușor insuficientă poate declanșa o criză
- Schimbările de vreme: variațiile de presiune atmosferică sunt un factor declanșator frecvent, deși adesea neglijat.
Ținerea unui jurnal al migrenelor, notând când apar crizele, ce ai mâncat, cum ai dormit, nivelul de stres, poate ajuta la identificarea factorilor declanșatori.
Simptomele migrenelor
Simptomele pot varia de la o persoană la alta, dar cele mai frecvente includ: durere de cap intensă, pulsatilă, de obicei pe o singură parte, sensibilitate la lumină (fotofobie) și la zgomot (fonofobie), greață sau vărsături, amețeli, dificultăți de concentrare.
Crizele de migrenă pot dura între câteva ore și până la 72 de ore.
Migrenă sau alt tip de durere de cap?
Diagnosticul migrenei se bazează în principal pe descrierea simptomelor și istoricul medical al pacientului. Medicul va evalua frecvența, durata și caracteristicile durerilor de cap.
În unele cazuri, pentru a exclude alte afecțiuni, pot fi recomandate investigații precum: RMN sau CT cerebral, analize de sânge.
- Cefaleea tensională este o durere de cap ce se manifestă ca o „bandă strânsă” în jurul frunții sau cefei, cauzată de stres, oboseală sau tensiune musculară.
- Cefaleea spinală este cauzată de scăderea presiunii lichidului cefalorahidian, apărând frecvent după o puncție lombară sau anestezie spinală.
- Cefaleea în cluster este una dintre cele mai dureroase forme de durere de cap, cu episoade scurte dar extrem de intense, localizate în jurul unui ochi, care apar în serii repetate.
- Cefalee sinusală este o durere de cap localizată în zona frunții, obrajilor sau nasului, cauzată de inflamația sinusurilor, frecvent asociată cu răceală sau sinuzită.
- Cefaleea hormonală este declanșată de fluctuațiile hormonale, în special ale estrogenului, frecventă la femei în preajma menstruației sau în perioada menopauzei.
Tratamentul migrenelor
În principiu, tratamentul migrenelor are două direcții principale: ameliorarea crizelor acute și prevenirea lor pe termen lung.
Tratamentul pentru crizele acute vizează reducerea durerii și a simptomelor asociate si poate include:
- analgezice clasice, precum ibuprofen, paracetamol, recomandate în crizele ușoare, până la cele moderate.
- medicamente specifice pentru migrene, triptani, care acționează direct asupra mecanismelor neurologice ale crizei.
- antivomitive pentru gestionarea greaței și a vărsăturilor asociate crizei.
Tratamentul profilactic este recomandat persoanelor cu migrene frecvente sau severe și are ca scop reducerea frecvenței și intensității episoadelor. Opțiunile includ:
- betablocante și antidepresive
- antiepileptice
- anticorpii monoclonali anti-CGRP, o clasă nouă de medicamente dezvoltată special pentru migrenă.
Alegerea tratamentului preventiv se face individualizat, împreună cu un medic neurolog.
Remedii și stil de viață
Pe lângă tratamentul medicamentos, stilul de viață joacă un rol esențial: menținerea unui program regulat de somn, hidratarea corespunzătoare, evitarea factorilor declanșatori, gestionarea stresului, pauze regulate de la ecrane, reducerea expunerii la lumină puternică.
Când este necesar să consulți un medic?
Nu orice durere de cap necesită o vizită la medic, dar există situații în care consultul este urgent, dacă: durerea de cap apare brusc și este extrem de intensă, migrena este însoțită de febră, redoare a gâtului, confuzie sau dificultăți de vorbire, simptomele neurologice (amorțeală, vedere dublă, slăbiciune) persistă și după trecerea durerii, frecvența crizelor crește sau medicația obișnuită nu mai are efect sau migrenele afectează semnificativ activitatea profesională sau viața personală.
Concluzie
Migrenele reprezintă o afecțiune frecventă, dar gestionabilă, care poate afecta semnificativ viața de zi cu zi. Identificarea factorilor declanșatori și adoptarea unui stil de viață echilibrat pot reduce frecvența și intensitatea episoadelor.
Consultul medical este esențial pentru stabilirea unui tratament corect și pentru îmbunătățirea calității vieții.
Prin aplicația Ringdoc ai acces imediat la medici specialiști neurologi, fără deplasare și fără timp de așteptare. Consultația se desfășoară online, prin video, direct de pe telefon, inclusiv în momentele de criză, când deplasarea la cabinet nu este posibilă. Medicul îți poate evalua simptomele, recomanda investigații și elibera rețetă medicală direct în aplicație.
