Hipertensiunea arterială este supranumită „ucigașul tăcut”. Milioane de oameni trăiesc cu tensiunea crescută ani de zile fără să știe, fără niciun simptom vizibil, în timp ce presiunea ridicată din vase produce daune tăcute asupra inimii, creierului, rinichilor și ochilor. Este cel mai important factor de risc modificabil pentru AVC și infarct miocardic și una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice la nivel global, afectând aproximativ 1 din 3 adulți.
Ce este tensiunea arterială și cum se interpretează valorile?
Tensiunea arterială reprezintă forța de presiune cu care sângele apasă pe pereții arterelor în timp ce inima pompează. Se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg) și se exprimă prin două valori:
- Tensiunea sistolică (primul număr): reprezintă presiunea din artere când inima se contractă și pompează sânge
- Tensiunea diastolică (al doilea număr): reprezintă presiunea din artere când inima se relaxează între bătăi
Clasificarea internațională a valorilor tensionale este:
Categorie | Tensiune sistolică | Tensiune diastolică |
Optimă | Sub 120 mmHg | Sub 80 mmHg |
Normală | 120–129 mmHg | 80–84 mmHg |
Normal-înaltă | 130–139 mmHg | 85–89 mmHg |
HTA grad 1 (ușoară) | 140–159 mmHg | 90–99 mmHg |
HTA grad 2(moderată) | 160–179 mmHg | 100–109 mmHg |
HTA grad 3 (severă) | Peste 180 mmHg | Peste 110 mmHg |
Criză hipertensivă | Peste 180 mmHg | Peste 120 mmHg |
Diagnosticul de hipertensiune se pune atunci când valorile depășesc 140/90 mmHg la cel puțin două măsurători efectuate în zile diferite, în repaus.
Cauzele hipertensiunii arteriale
În aproximativ 90–95% din cazuri, hipertensiunea este primară (esențială), nu are o cauză identificabilă unică, ci rezultă din combinația mai multor factori:
Genetica joacă un rol important. Dacă unul sau ambii părinți au hipertensiune, riscul tău personal crește semnificativ.
Vârsta este un factor inevitabil, arterele pierzându-și elasticitatea în timp, iar tensiunea tinzând să crească odată cu înaintarea în vârstă.
Stilul de viață este însă cel mai influențabil factor. Consumul excesiv de sare, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul de alcool și stresul cronic contribuie direct la creșterea tensiunii.
În 5–10% din cazuri, hipertensiunea este secundară, apare ca urmare a unei alte afecțiuni identificabile, precum boală renală cronică, apnee în somn, hipertiroidism, sindrom Cushing sau tumori ale glandelor suprarenale. În aceste cazuri, tratarea cauzei de bază poate normaliza tensiunea.
De ce este periculoasă hipertensiunea netratată?
Presiunea ridicată și constantă din artere le supune unui stres mecanic continuu, ducând în timp la:
- Ateroscleroză: îngroșarea și rigidizarea pereților arteriali, care îngustează vasele și reduce fluxul de sânge
- Infarct miocardic, când arterele coronare sunt afectate
- AVC: hipertensiunea este responsabilă pentru aproximativ 50% din toate accidentele vasculare cerebrale
- Insuficiență cardiacă: inima lucrează în permanență împotriva unei rezistențe crescute și se epuizează treptat
- Boală renală cronică: rinichii sunt extrem de sensibili la presiunea crescută din vasele lor
- Retinopatie hipertensivă: afectarea vaselor de sânge din ochi, care poate duce la pierderea vederii
Simptomele hipertensiunii - de ce este greu de depistat?
Hipertensiunea arterială nu produce, în majoritatea cazurilor, simptome clare. Aceasta este tocmai caracteristica ei cea mai periculoasă.
Unele persoane pot resimți dureri de cap, mai ales în ceafă și dimineața la trezire, amețeli, senzație de presiune în cap, vedere încețoșată sau zgomote în urechi. Însă aceste simptome apar de regulă doar la valori foarte ridicate sau în crize hipertensive și nu sunt specifice exclusiv hipertensiunii.
Singurul mod de a ști dacă ai tensiunea crescută este să o măsori regulat. Tensiunea arterială ar trebui verificată cel puțin o dată pe an la adulții sănătoși și mai frecvent dacă ai factori de risc sau ești deja sub tratament.
Cum se măsoară corect tensiunea arterială
O măsurătoare incorectă poate da valori false și duce la decizii medicale greșite. Iată cum o faci corect:
- Stai în repaus cel puțin 5 minute înainte de măsurătoare
- Nu fuma, nu bea cafea și nu face efort fizic cu cel puțin 30 de minute înainte
- Stai jos cu spatele sprijinit și picioarele pe podea, nu încrucișate
- Brațul pe care măsori trebuie să fie la nivelul inimii
- Manseta tensiometrului trebuie aplicată pe pielea goală, nu peste haine
- Măsoară de două ori la interval de 1–2 minute și ia în calcul media
Tratamentul hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea nu se vindecă în majoritatea cazurilor, dar se controlează foarte eficient. Tratamentul are două componente esențiale care merg întotdeauna împreună.
Modificările stilului de viață reprezintă prima linie de intervenție și pot reduce tensiunea cu 5–15 mmHg în formele ușoare:
- Reducerea consumului de sare la sub 5 g pe zi este cea mai eficientă măsură dietetică
- Alimentație bogată în fructe, legume, lactate degresate și săracă în grăsimi saturate
- Activitate fizică regulată, respectiv minimum 30 de minute pe zi
- Scăderea în greutate, fiecare kilogram pierdut reduce tensiunea sistolică cu aproximativ 1 mmHg
- Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului
- Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, somn suficient și timp de odihnă
Medicamentele antihipertensive sunt necesare atunci când schimbările de stil de viață nu sunt suficiente sau când valorile sunt semnificativ crescute. Există mai multe clase: inhibitori ai enzimei de conversie (IEC), sartani, betablocante, blocante de calciu și diuretice. Medicul alege combinația potrivită în funcție de profilul tău individual, vârstă, boli asociate și toleranță.
Un aspect esențial: odată început, tratamentul antihipertensiv nu se oprește fără acordul medicului, chiar dacă tensiunea s-a normalizat. Normalizarea apare tocmai datorită tratamentului.
Concluzie
Hipertensiunea arterială este o afecțiune silențioasă, dar cu consecințe grave dacă este ignorată. Vestea bună este că se poate controla eficient printr-o combinație de stil de viață sănătos și, când este necesar, medicație. Primul pas este simplu: măsoară-ți tensiunea regulat și discută cu medicul dacă valorile sunt constant peste 130/80 mmHg.
Dacă ai tensiunea crescută sau vrei să știi cum stai din punct de vedere cardiovascular, poți consulta un medic specialist cardiolog sau de medicină internă prin aplicația Ringdoc, unde primești o evaluare personalizată și un plan de tratament adaptat direct din confortul casei tale.
