Te doare genunchiul când cobori scările, îl simți „înțepenit” dimineața și auzi uneori pocnituri la mișcare? Artroza genunchiului, numită de medici și gonartroză, este una dintre cele mai frecvente cauze de durere de genunchi după vârsta de 45 de ani. Boala nu poate fi „ștearsă”, dar durerea poate fi ținută sub control, iar mișcarea și controlul greutății pot ajuta la încetinirea evoluției. Mai jos afli ce simptome dă, de ce apare, cum se pune diagnosticul și ce opțiuni de tratament există.
Ce este artroza genunchiului și cum evoluează
În genunchi, capetele femurului și tibiei, ca și spatele rotulei, sunt acoperite de un strat neted și elastic, numit cartilaj articular. Acesta permite alunecarea fără frecare și amortizează șocurile, ca o pernă între două suprafețe dure.
În artroză, acest strat se subțiază și se fisurează treptat. Uzura cartilajului vine însă la pachet cu alte modificări: osul de dedesubt se îngroașă, pe margini apar mici excrescențe osoase numite osteofite (popular, „ciocuri”), iar membrana care căptușește articulația se poate inflama și poate produce lichid în exces, așa-numita „apă la genunchi”.
Boala avansează de obicei lent, de-a lungul anilor, cu pusee (perioade de agravare) urmate de perioade mai liniștite. Ritmul diferă de la o persoană la alta și nu toți pacienții ajung în stadiul avansat. Stadiile de mai jos sunt orientative.
| Stadiu | Ce se întâmplă în genunchi | Ce simte pacientul |
|---|---|---|
| Incipient | Cartilajul începe să se subțieze, pot apărea osteofite mici | Disconfort după efort, rigiditate scurtă dimineața |
| Moderat | Spațiul dintre oase se îngustează, osteofitele cresc | Durere mai frecventă, pocnituri, umflări repetate, greutate la scări |
| Avansat | Cartilajul lipsește pe zone întinse, os pe os | Durere și în repaus sau noaptea, mobilitate redusă, uneori deformarea piciorului |
Simptomele artrozei de genunchi
Semnele apar treptat și sunt ușor de pus pe seama vârstei. Nu orice genunchi dureros înseamnă artroză, dar câteva semne sunt tipice:
- Durerea la efort: apare la mers, la ridicarea de pe scaun și mai ales la coborâtul scărilor și se calmează în repaus.
- Rigiditatea: genunchiul pare „înțepenit” dimineața sau după ce ai stat jos, dar de regulă se dezmorțește în mai puțin de o jumătate de oră.
- Crepitațiile: senzația de frecare sau scârțâit când îndoi genunchiul.
- Umflarea periodică, mai ales după un efort mai mare.
- Mobilitatea redusă: nu mai poți îndoi sau întinde complet piciorul; uneori genunchiul „cedează” la mers.
Artroza nu este același lucru cu artrita: rigiditatea de peste o oră sau mai multe articulații umflate pot indica o artrită inflamatorie.
Atenție: un genunchi brusc umflat, roșu și fierbinte, mai ales dacă ai și febră, un genunchi blocat care nu se mai poate întinde, imposibilitatea de a călca după o lovitură sau o gambă umflată și dureroasă nu sunt tipice artrozei. În aceste situații mergi de urgență la camera de gardă sau sună la 112.
Cauze și factori de risc
Mai mult decât o simplă „uzură”, artroza este o boală a întregii articulații, în care se combină factori mecanici, metabolici, inflamatori și genetici. Riscul crește odată cu:
- vârsta, deși boala nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii;
- sexul feminin, mai ales după menopauză;
- kilogramele în plus, care sporesc presiunea pe genunchi la fiecare pas;
- traumatismele vechi: leziuni de menisc, rupturi de ligamente sau fracturi, chiar și din tinerețe;
- deviațiile de ax („picioare în O” sau „în X”), care încarcă inegal articulația;
- solicitările repetate: munca în genunchi sau ghemuit, ridicarea de greutăți, sporturile de performanță cu sărituri și răsuciri, mai ales după accidentări;
- mușchii slabi ai coapsei, care nu mai protejează articulația;
- predispoziția genetică și alte boli articulare, precum poliartrita reumatoidă sau guta.
Ce investigații se fac pentru diagnostic
Diagnosticul pornește de la discuția cu medicul și de la examinarea genunchiului: când apare durerea, cât durează rigiditatea, ce mișcări sunt limitate. La peste 45 de ani, cu simptome tipice, acestea sunt adesea de ajuns. În funcție de caz, medicul poate recomanda și:
- Radiografia de genunchi, ideal făcută în picioare, care arată îngustarea spațiului dintre oase și osteofitele.
- Ecografia articulară, utilă pentru a vedea lichidul, inflamația sau un chist Baker (o „pungă” cu lichid în spatele genunchiului).
- RMN-ul, doar în situații speciale, de exemplu când se suspectează o leziune de menisc sau de ligament.
- Analizele de sânge, care nu confirmă artroza, dar ajută la excluderea altor cauze, cum ar fi artritele inflamatorii sau guta.
- Puncția articulară, adică extragerea unei mici cantități de lichid din genunchi, pentru analiză sau pentru ameliorarea presiunii.
Ce se vede pe radiografie nu corespunde mereu cu intensitatea durerii: unele persoane au modificări importante și puține acuze, iar altele au dureri mari, deși modificările sunt discrete. Dacă ai deja rezultate și nu știi ce înseamnă, o consultație video pe Ringdoc cu un medic reumatolog te poate ajuta să le înțelegi și să stabilești pașii următori.
Opțiuni de tratament în gonartroză
Tratamentul nu reface cartilajul pierdut. Scopul lui este să reducă durerea, să păstreze mobilitatea și, pe cât posibil, să încetinească evoluția bolii. De obicei, medicul combină mai multe metode, în funcție de stadiu, vârstă și alte boli asociate.
Mișcarea și controlul greutății
Sunt baza tratamentului, în orice stadiu. Repausul prelungit slăbește mușchii, în timp ce exercițiile care întăresc cvadricepsul (mușchiul din fața coapsei) descarcă articulația. Mersul pe teren plat, bicicleta, înotul sau gimnastica în apă sunt de regulă bine tolerate. Kinetoterapia (gimnastică medicală ghidată de un specialist) ajută la alegerea exercițiilor potrivite.
Exercițiile fizice regulate ajută și la controlul greutății: la persoanele supraponderale, chiar și o scădere moderată în greutate poate reduce vizibil durerea.
Genunchierele, încălțămintea care amortizează pasul și bastonul ținut în mâna opusă genunchiului afectat pot și ele să reducă încărcarea articulației.
Medicamente pentru durere
Medicul poate recomanda geluri antiinflamatoare aplicate local (adesea prima opțiune), analgezice sau, pe perioade scurte, antiinflamatoare sub formă de tablete. Acestea din urmă pot afecta stomacul, rinichii, inima și tensiunea arterială și pot avea interacțiuni medicamentoase cu alte tratamente, de exemplu cu anticoagulantele. De aceea se iau doar la recomandarea medicului.
Infiltrațiile în genunchi
Infiltrațiile sunt injecții intraarticulare, adică făcute direct în articulație. Cele cu corticosteroizi pot calma temporar un puseu dureros, dar nu se repetă des, iar acidul hialuronic, o componentă naturală a lichidului articular, ajută doar unele persoane. Plasma bogată în trombocite (PRP), obținută din propriul sânge, este încă în studiu.
Întrebări frecvente
Artroza genunchiului se poate vindeca?
Cartilajul distrus nu se reface, deci boala nu se vindecă în sensul clasic. Cu tratament corect și un stil de viață activ, mulți oameni își păstrează mobilitatea și țin durerea sub control ani la rând.
Este bine să fac mișcare dacă mă doare genunchiul?
În majoritatea cazurilor, da, dar adaptată. În timpul unui puseu, când genunchiul este umflat, efortul se reduce temporar. După aceea sunt de preferat exercițiile fără impact, recomandate de medic sau de kinetoterapeut.
Artroza și osteoporoza sunt același lucru?
Nu. Artroza afectează cartilajul și articulația și dă durere la mișcare. Osteoporoza înseamnă oase mai puțin dense, adesea fără simptome până la o fractură. Cele două boli pot apărea la aceeași persoană.
Ajută suplimentele pentru articulații?
Suplimentele cu glucozamină sau condroitină sunt populare, dar efectul lor nu a fost dovedit clar, iar ghidurile internaționale nu le recomandă de rutină. Discută cu medicul înainte să le iei, mai ales dacă urmezi și alte tratamente, de exemplu anticoagulante.
Concluzie
Artroza genunchiului este frecventă, dar, cu mișcare adaptată, o greutate sănătoasă și un tratament bine ales, nu înseamnă renunțarea la o viață activă. Informațiile din acest articol au rol educativ și nu înlocuiesc consultul medical.
Dacă ai dureri sau rigiditate la genunchi care nu trec în câteva săptămâni, cere părerea unui medic specialist. Programează o consultație video la reumatologie sau ortopedie pe Ringdoc: medicul îți poate evalua simptomele, poate interpreta investigațiile și îți poate recomanda tratamentul potrivit, inclusiv o rețetă electronică, iar la nevoie te poate îndruma spre un consult în cabinet.