Mulți oameni află că au glaucom întâmplător, la un consult pentru ochelari de citit, după ce boala a evoluat în tăcere ani la rând. Cea mai frecventă formă de glaucom nu doare, nu înroșește ochiul și nu tulbură vederea la început, dar poate distruge treptat nervul optic. Vestea bună este că glaucomul, descoperit din timp, poate fi ținut sub control. Dacă ai trecut de 40 de ani, merită să știi ce este, cine are risc mai mare și ce presupune un control la oftalmolog.

Ce este glaucomul și ce rol are presiunea din ochi

Glaucomul este un grup de afecțiuni care deteriorează nervul optic, „cablul” care duce imaginile de la ochi la creier. Medicii îl numesc și neuropatie optică glaucomatoasă. Fibrele nervoase distruse nu se refac, de aceea glaucomul este una dintre principalele cauze de orbire ireversibilă în lume.

În ochi circulă permanent un lichid limpede, umoarea apoasă, care se produce continuu și se elimină printr-un sistem fin de scurgere aflat în „unghiul de drenaj”, zona în care corneea (partea transparentă din față a ochiului) se întâlnește cu irisul (partea colorată). Când drenajul funcționează mai greu, lichidul se acumulează și apare o presiune intraoculară crescută, numită popular „tensiune oculară”. În timp, aceasta poate leza nervul optic.

Valorile normale de presiune oculară sunt, orientativ, între 10 și 21 mmHg (milimetri coloană de mercur). Relația nu este însă simplă: unii oameni au presiune ușor crescută fără să facă boala, iar alții dezvoltă glaucom la valori normale.

Simptome de glaucom: de ce boala poate trece neobservată

În forma cea mai frecventă, prima afectată este vederea laterală, numită și vedere periferică: ceea ce vezi „cu coada ochiului”. Pierderea este foarte lentă, creierul completează golurile din imagine, iar ochiul mai puțin afectat îl compensează pe celălalt. Vederea centrală, cu care citești sau te uiți la televizor, rămâne bună mult timp.

De aceea, mulți observă problema abia când câmpul vizual s-a îngustat mult: au senzația că privesc „printr-un tub”, se lovesc de tocul ușii sau nu văd mașinile care vin din lateral.

Când glaucomul devine urgență

Glaucomul acut cu unghi închis se manifestă diferit, prin creșterea bruscă a presiunii. Semnele de alarmă sunt:

• durere puternică la un ochi, adesea cu durere de cap;
• ochi roșu și vedere încețoșată;
• cercuri colorate (halouri) în jurul luminilor;
• greață sau vărsături.

În această situație, mergi imediat la o urgență oftalmologică sau la cel mai apropiat spital cu urgențe ori sună la 112, pentru că întârzierea poate duce la pierderea vederii. Un ochi roșu și dureros nu înseamnă întotdeauna conjunctivită, mai ales când vederea scade brusc.

Cauze și factori de risc pentru glaucom

Oricine poate face glaucom, dar riscul crește odată cu vârsta, mai ales după 40 de ani. Merită o atenție sporită dacă:

• ai rude apropiate cu glaucom (părinți, frați), unul dintre cei mai importanți factori de risc;
• ți s-a depistat anterior presiune crescută în ochi;
• ai miopie mare sau hipermetropie (aceasta din urmă e asociată mai ales cu forma cu unghi închis);
• ai diabet (cel mai des, diabet de tip 2), mai ales dacă a afectat deja vasele mici de sânge ale ochilor;
• folosești corticosteroizi (preparate cu cortizon), în special picături pentru ochi sau creme pe pleoape, dar și tablete ori spray-uri inhalatorii;
• ai suferit o lovitură puternică la ochi ori o operație oculară;
• ai origine africană (risc mai mare de glaucom cu unghi deschis) sau est-asiatică (risc mai mare de glaucom cu unghi închis);
• ai probleme de circulație: hipertensiunea arterială, dar și tensiunea prea scăzută pot influența irigarea nervului optic.

Un factor de risc nu înseamnă că vei face boala, ci că ai nevoie de controale regulate. Nu întrerupe și nu modifica singur tratamentul cu cortizon sau pe cel pentru tensiune; discută mai întâi cu medicul care ți l-a prescris.

Ce presupune controlul oftalmologic

Glaucomul nu poate fi exclus printr-un simplu test de citire a literelor. Un control oftalmologic complet este practic nedureros și poate include:

Dacă ți se dilată pupilele, vederea poate rămâne încețoșată câteva ore, așa că e mai bine să nu conduci după consult. În general, specialiștii recomandă un consult oftalmologic de bază în jurul vârstei de 40 de ani, chiar dacă vezi bine, ori mai devreme dacă ai factori de risc. Controalele devin de regulă mai dese cu vârsta, iar ritmul lor îl stabilește oftalmologul, în funcție de rezultate și de situația ta.

Tratamentul: de ce contează controlul presiunii oculare

Presiunea din ochi este principalul factor asupra căruia tratamentul poate acționa. Scăderea ei poate încetini sau opri avansarea bolii, inclusiv în glaucomul cu presiune normală. Vederea deja pierdută nu se recuperează însă, de aceea diagnosticul precoce face diferența.

În funcție de tipul și stadiul bolii, oftalmologul poate recomanda:

• picături pentru ochi, care reduc producția de lichid sau îi ușurează eliminarea, folosite de obicei zilnic și pe termen lung;
• tratament cu laser, care îmbunătățește scurgerea lichidului sau, în glaucomul cu unghi închis, face un mic orificiu în iris, uneori preventiv;
• intervenție chirurgicală, când celelalte metode nu sunt suficiente.

O capcană frecventă este întreruperea tratamentului: pentru că boala nu doare, picăturile sunt uitate sau abandonate. Dacă îți irită ochii, nu renunța la ele: spune-i oftalmologului, care poate schimba tratamentul.

Spune-i fiecărui medic că ai glaucom, iar oftalmologului, ce alte boli ai. Unele picături, de exemplu cele cu beta-blocante, pot încetini pulsul, pot agrava astmul ori BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) și pot avea interacțiuni medicamentoase cu tratamente pentru inimă. Dacă prospectul unui medicament (unele antialergice, decongestionante sau antidepresive) spune „contraindicat în glaucom”, întreabă medicul sau farmacistul: avertismentul privește mai ales forma cu unghi închis. Mișcarea regulată, renunțarea la fumat și controlul diabetului sau al tensiunii arteriale susțin sănătatea generală, dar nu înlocuiesc tratamentul prescris.

Întrebări frecvente

Glaucomul se poate vindeca?

Nu se vindecă definitiv. Nervul optic afectat nu se reface, deci vederea pierdută nu poate fi recuperată. Cu tratament urmat corect și controale regulate, evoluția poate fi însă încetinită sau oprită, iar mulți pacienți își păstrează o vedere bună toată viața.

Dacă văd bine, mai am nevoie de control?

Da. În fazele timpurii, glaucomul nu afectează claritatea vederii centrale, așa că poți citi perfect și totuși să ai nervul optic afectat. Doar examinarea la oftalmolog poate depista boala din timp.

Glaucomul este ereditar?

Nu se moștenește obligatoriu, dar istoricul familial crește semnificativ riscul. Dacă un părinte sau un frate are glaucom, spune-i oftalmologului: s-ar putea să ai nevoie de controale mai devreme sau mai frecvente.

Pot face controlul pentru glaucom online?

Măsurarea presiunii și examinarea nervului optic se fac doar la cabinet, cu aparatură specială. Printr-o consultație video pe Ringdoc poți discuta însă cu un medic despre factorii tăi de risc, despre boli asociate precum diabetul sau hipertensiunea și despre medicamentele pe care le iei.

Concluzie

Glaucomul este o boală tăcută, dar nu imprevizibilă. După 40 de ani, consultul oftalmologic periodic, controlul presiunii oculare și tratamentul urmat cu consecvență pot face diferența între o vedere păstrată și o pierdere ireversibilă. Dacă apar brusc durere oculară, ochi roșu și vedere încețoșată, mergi la urgențe fără să aștepți.

Dacă ai factori de risc precum diabetul, hipertensiunea sau un istoric familial de glaucom, nu amâna controlul la medicul oftalmolog, singurul care poate pune diagnosticul și urmări evoluția bolii. Pentru bolile asociate sau pentru întrebări despre medicamentele compatibile cu glaucomul, programează o consultație video la medicină de familie pe Ringdoc.