Te-ai trezit cu gâtul zgâriat, înghiți greu și te întrebi dacă ai nevoie de antibiotic? Faringita, adică inflamația gâtului, este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care adulții merg la medic, mai ales în sezonul rece. Vestea bună este că, de cele mai multe ori, durerea în gât e provocată de virusuri și trece singură în câteva zile. Există însă și forme bacteriene care au nevoie de tratament, precum și semne de alarmă care cer evaluare rapidă. Mai jos afli cum le deosebești, ce poți face acasă și când e momentul să ceri părerea unui medic, fie la cabinet, fie printr-o consultație video pe Ringdoc, de acasă sau din diaspora.

Ce este faringita și ce o provoacă

Faringele este „tubul” din spatele gurii și al nasului, prin care trec aerul și alimentele. Când mucoasa care îl căptușește se inflamează, apare faringita. Adesea sunt afectate și amigdalele.

Cauze infecțioase

Cele mai multe cazuri sunt produse de virusuri: cele ale răcelii și gripei, adenovirusurile, SARS-CoV-2 (virusul COVID-19) sau virusul Epstein-Barr, care provoacă mononucleoza infecțioasă. De regulă, durerea în gât face parte dintr-o viroză respiratorie mai largă, cu nas înfundat, strănut și tuse.

Mai rar, vinovată este o bacterie, cel mai des streptococul beta-hemolitic de grup A. Această infecție streptococică este mai frecventă la copii și adolescenți, iar la adulți reprezintă doar o mică parte din cazuri.

Cauze neinfecțioase

Gâtul poate fi iritat și fără microbi, mai ales când disconfortul durează săptămâni (faringită cronică):

• aerul uscat din locuință, fumatul și poluarea;
• refluxul gastroesofagian, când acidul din stomac urcă și irită gâtul;
• alergiile și sinuzita, din cauza cărora secrețiile se scurg pe peretele din spate al gâtului;
• folosirea intensă a vocii sau respirația pe gură în timpul somnului.

Faringită virală sau bacteriană: cum le deosebești

Ambele forme pot da aceleași simptome de bază: durere în gât accentuată la înghițire, senzație de usturime, roșeață, uneori febră și oboseală. Câteva indicii îl orientează însă pe medic:

Aceste semne sunt doar orientative: mononucleoza, deși este virală, poate da și ea depozite albe pe amigdale. De aceea, medicii folosesc scoruri clinice, precum scorul Centor, care adună aceste indicii pentru a decide dacă e nevoie de un test streptococic.

Cum se confirmă diagnosticul

Confirmarea sigură vine dintr-o probă recoltată din gât cu un tampon steril. Testul rapid arată în câteva minute dacă streptococul este prezent, iar exudatul faringian (cultura faringiană) durează una-două zile, dar este mai precis. Analiza ASLO din sânge (anticorpi împotriva streptococului) nu ajută la diagnosticul unei faringite acute, deoarece crește cu întârziere și reflectă mai degrabă o infecție streptococică trecută.

Ce poți face acasă pentru durerea în gât

Indiferent de cauză, câteva măsuri simple pot ameliora disconfortul:

• bea suficiente lichide: apă, ceaiuri călduțe, supe;
• odihnește-te, mai ales dacă ai febră;
• fă gargară cu apă călduță și puțină sare;
• mierea, simplă sau în ceai călduț, poate calma iritația (nu se dă copiilor sub 1 an);
• pastilele de supt și spray-urile pentru gât aduc o ușurare temporară;
• umidifică aerul din cameră și evită fumul de țigară.

La copiii mici, pastilele de supt și gargara nu sunt potrivite, iar aspirina nu se dă copiilor și adolescenților.

Medicamentele uzuale pentru durere și febră, precum paracetamolul sau ibuprofenul, se folosesc respectând prospectul sau sfatul farmacistului. Multe produse pentru răceală și gripă le conțin deja, iar dacă le combini poți ajunge la supradozaj. Dacă ai boli de ficat, astm, ulcer, boli de rinichi sau de inimă, ești însărcinată ori iei alte tratamente, cum ar fi anticoagulantele, întreabă mai întâi medicul, pentru a evita interacțiunile medicamentoase nedorite. 

Semne de alarmă și când mergi la medic

Unele simptome pot semnala o complicație serioasă, precum un abces sau inflamația epiglotei (structura care acoperă intrarea în laringe atunci când înghiți). Sună la 112 (sau la numărul local de urgență) ori mergi la urgențe dacă ai:

• dificultate de respirație sau un zgomot șuierat când inspiri;
• imposibilitatea de a înghiți chiar și saliva;
• dificultate la deschiderea gurii și voce înăbușită, „ca și cum ai avea un cartof fierbinte în gură”;
• umflătură pronunțată pe o parte a gâtului;
• febră mare cu ceafa înțepenită, confuzie sau pete roșii-violacee pe piele care nu dispar la apăsare.

Dacă ai semnele de faringită bacteriană din tabel, cere un consult în una-două zile pentru un eventual test rapid. Un consult la medicul de familie sau la ORL este recomandat și dacă durerea nu se ameliorează în aproximativ o săptămână, dacă febra persistă peste două-trei zile sau dacă ai episoade repetate de durere în gât. Atenție și la răgușeala care nu trece în două-trei săptămâni, la durerea mereu pe aceeași parte, la sângele în salivă sau la un nod la gât, mai ales dacă fumezi.

Dacă ai imunitatea scăzută (de exemplu, faci chimioterapie), iei tiamazol pentru tiroida hiperactivă sau ai luat recent metamizol (algocalmin) și apar febră și durere în gât, anunță imediat medicul: pot semnala o infecție gravă sau o scădere severă a globulelor albe.

Într-o consultație video pe Ringdoc, medicul îți poate evalua simptomele, îți poate spune dacă ai nevoie de un test rapid, de un exudat faringian sau de un consult față în față și îți poate interpreta rezultatele, fără să aștepți bolnav în sala de așteptare.

Concluzie

Faringita este, în majoritatea cazurilor, o infecție virală care trece de la sine, iar odihna și lichidele ameliorează simptomele. Antibioticul este necesar doar când infecția bacteriană este confirmată sau foarte probabilă, iar folosirea lui „la întâmplare” face mai mult rău decât bine. Dificultatea de respirație sau imposibilitatea de a înghiți cer ajutor medical imediat. Informațiile din acest articol au rol educativ și nu înlocuiesc consultul medical.

Dacă durerea în gât nu trece, revine des sau te îngrijorează, cel mai sigur pas este evaluarea de către un medic specialist. Programează o consultație video la medicină de familie sau la ORL pe Ringdoc, de acasă sau din diaspora, și află dacă ai nevoie de teste, de tratament sau doar de îngrijire la domiciliu.