Multe femei amână controlul ginecologic pentru că „nu le doare nimic”. Tocmai atunci însă un test Papanicolau este cel mai util: poate descoperi modificări ale celulelor colului uterin cu ani înainte să devină periculoase și să apară vreun simptom. Metoda poartă numele medicilor Aurel Babeș și George Papanicolau, care au descris-o în anii 1920. Iată ce trebuie să știi despre pregătire, rezultat, legătura cu HPV și frecvența testării.
Ce este testul Papanicolau și de ce contează
Colul uterin este partea de jos a uterului, care face legătura cu vaginul. Cancerul cervical nu apare peste noapte: de obicei se dezvoltă lent, în decurs de mai mulți ani, și trece prin etapa de leziuni precanceroase. Acestea sunt zone cu celule anormale, care nu sunt încă cancer, dar care pot evolua spre el.
Un test Babeș-Papanicolau constă în recoltarea câtorva celule de pe suprafața colului, care sunt apoi analizate la microscop. Dacă se găsesc modificări, ele pot fi urmărite sau tratate, de obicei prin îndepărtarea zonei afectate, înainte să se transforme în cancer de col. Testul stă la baza programelor de screening cervical, adică testarea periodică a femeilor sănătoase, fără simptome. Nu depistează însă cancerul ovarian și nu înlocuiește testele pentru infecțiile cu transmitere sexuală, iar un rezultat normal nu exclude complet o problemă.
Cum te pregătești pentru testul Babeș-Papanicolau
Pregătirea e simplă, dar contează: o probă amestecată cu sânge, mucus sau resturi de creme poate fi greu de citit, iar testul trebuie atunci repetat.
- Alege momentul potrivit din ciclu. Programează testul în afara menstruației, ideal la câteva zile după ce s-a încheiat.
- Evită contactul sexual cu una-două zile înainte.
- Nu folosi dușuri vaginale, tampoane, spermicide, creme sau ovule vaginale în cele 48 de ore dinaintea testului; dacă urmezi un tratament local, întreabă medicul când să faci testul.
- Spune-i medicului dacă ești însărcinată, dacă ai o infecție vaginală sau dacă ai avut rezultate anormale în trecut. Uneori, infecția se tratează înainte de test.
Cum decurge recoltarea
Recoltarea durează câteva minute și se face în timpul consultului ginecologic. Medicul introduce un specul, un instrument care depărtează ușor pereții vaginului pentru a vedea colul, apoi colectează celule cu o periuță fină. Majoritatea femeilor simt doar o presiune sau un disconfort de scurtă durată; după test poate apărea o sângerare foarte discretă, care trece singură.
Proba este întinsă pe o lamă de sticlă sau pusă într-un lichid special (citologie în mediu lichid). Din proba în lichid se poate face, la nevoie, și testarea HPV.
Ce arată rezultatul unui test Papanicolau
Majoritatea laboratoarelor folosesc clasificarea internațională Bethesda. Iată ce înseamnă termenii cei mai frecvenți:
| Rezultat pe buletin | Ce înseamnă | Ce urmează, de obicei |
|---|---|---|
| Negativ (NILM) | Nu s-au găsit leziuni sau celule maligne | Următorul test, la intervalul recomandat |
| ASC-US | Celule ușor modificate, cu semnificație neclară; adesea cauzate de o inflamație sau de HPV | Test HPV sau repetarea testului |
| LSIL | Leziune de grad scăzut, de obicei legată de HPV; deseori dispare singură | Test HPV, colposcopie sau monitorizare |
| ASC-H | Celule modificate; nu se poate exclude o leziune de grad înalt | Colposcopie |
| HSIL | Leziune precanceroasă de grad înalt | Colposcopie, biopsie și tratament, dacă se confirmă |
| AGC | Celule glandulare atipice (din canalul colului sau din uter) | Colposcopie și biopsii, fără amânare |
| Nesatisfăcător | Proba nu a putut fi evaluată corect | Repetarea testului |
Colposcopia este examinarea colului cu un aparat cu lentile care măresc imaginea, iar biopsia înseamnă prelevarea unui fragment mic de țesut pentru analiză. Buletinul poate menționa și inflamații, infecții (de exemplu, cu ciuperci) sau modificări atrofice, adică subțierea mucoasei, frecventă după menopauză, când scade nivelul de estrogen.
Unele buletine din România folosesc încă vechile clase I–V: clasa I înseamnă rezultat normal, clasa a II-a indică de obicei o inflamație, iar clasele III–V cer investigații.
Important: de cele mai multe ori, un rezultat anormal nu înseamnă cancer. Majoritatea modificărilor sunt minore și dispar fără tratament, dar trebuie urmărite. Dacă nu înțelegi termenii de pe buletin, un medic ginecolog îți poate explica rezultatul și pașii indicați în cazul tău, într-o consultație video pe Ringdoc.
Ce legătură are testul cu virusul HPV
Aproape toate cazurile de cancer cervical sunt cauzate de o infecție persistentă cu virusul HPV (papilomavirus uman). Este un virus foarte răspândit, care se transmite prin contact sexual, inclusiv prin contactul intim piele pe piele. Majoritatea persoanelor active sexual se infectează la un moment dat, de obicei fără să afle.
În cele mai multe cazuri, sistemul imunitar elimină singur virusul în unul-doi ani. Problema apare când un tip de HPV „cu risc înalt” (cele mai cunoscute sunt tipurile 16 și 18) persistă ani la rând și modifică treptat celulele colului.
Cele două teste se completează. Testul Papanicolau arată dacă celulele s-au modificat deja, iar testul HPV arată dacă virusul este prezent, încă dinainte să apară modificări. Multe ghiduri recomandă astăzi testul HPV ca primă etapă de screening după vârsta de 30 de ani. Dacă testul HPV iese pozitiv, citologia (testul Papanicolau) verifică dacă au apărut modificări. Când ambele teste se fac în același timp, vorbim de co-testare. La femeile tinere, infecțiile trecătoare sunt foarte frecvente, așa că de obicei se preferă citologia.
Vaccinarea anti-HPV reduce mult riscul de infecție cu tipurile periculoase, dar nu le acoperă pe toate, așa că și femeile vaccinate au nevoie de controale periodice.
Cât de des faci test Papanicolau, în funcție de vârstă
Recomandările diferă ușor între țări și se actualizează periodic, iar medicul le adaptează istoricului tău. În linii mari, pentru femeile cu risc obișnuit, arată astfel:
| Vârstă sau situație | Recomandare generală |
|---|---|
| Sub 25 de ani | De regulă, fără screening de rutină (unele ghiduri încep de la 21 de ani) |
| 25–29 de ani | Test Papanicolau la circa 3 ani, dacă rezultatele sunt normale |
| 30–65 de ani | Test HPV sau co-testare la 5 ani ori test Papanicolau la 3 ani, în funcție de țară |
| Peste 65 de ani | Controalele se pot opri, la decizia medicului, după teste normale făcute regulat în ultimii circa 10 ani, fără leziuni precanceroase; altfel, continuă |
| După histerectomie (scoaterea uterului) | Dacă s-a păstrat colul, controalele continuă; dacă nu, depinde de motivul operației: după leziuni precanceroase sau cancer, continuă |
În România, programul național de screening se adresează femeilor între 25 și 64 de ani, iar testarea poate fi gratuită. Medicul de familie te poate îndruma.
Screeningul este destinat femeilor fără simptome. Nu aștepta următorul control dacă observi:
- sângerare după contactul sexual, între menstruații sau după menopauză;
- secreții vaginale neobișnuite, cu sânge sau cu miros neplăcut;
- durere pelvină persistentă ori durere în timpul contactului sexual.
Aceste semne au adesea cauze benigne, dar trebuie evaluate de un medic.
Întrebări frecvente
Doare testul Papanicolau?
De obicei, nu: e o presiune de scurtă durată. Dacă ești emoționată, spune-i medicului; poate folosi un specul mai mic.
Pot face testul în timpul sarcinii?
Da. Recoltarea este sigură în sarcină și nu afectează copilul. Dacă nu ai un test recent, medicul ți-l poate recomanda la primele controale prenatale.
Dacă m-am vaccinat împotriva HPV, mai am nevoie de test?
Da. Vaccinul nu acoperă toate tipurile de HPV și nu elimină o infecție existentă.
Am un singur partener. Trebuie să fac testul?
Da. HPV se poate transmite și într-o relație cu un singur partener sau o singură parteneră, iar virusul poate persista ani la rând. Dacă nu ai avut niciodată contact sexual, riscul este foarte mic; discută cu medicul dacă testul are sens pentru tine.
Concluzie
Un test Papanicolau făcut la timp este o metodă simplă de depistare precoce, iar cancerul de col poate fi prevenit în mare măsură prin controale regulate. De cele mai multe ori, un rezultat anormal înseamnă doar o modificare care trebuie urmărită. Testarea HPV și vaccinarea completează protecția.
Informațiile de mai sus au rol educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Dacă ai întrebări despre rezultat, frecvența controalelor sau testarea HPV, discută cu un medic specialist. Recoltarea se face în cabinet, dar rezultatul și pașii următori se pot discuta și la distanță. Programează o consultație video la obstetrică-ginecologie pe Ringdoc, de oriunde te-ai afla, inclusiv din diaspora.
